Sunt foarte multe metodologii de predare în grădinițe, dar două sunt mai populare: Montessori și Waldorf. Deși au unele similarități, au și unele diferențe majore. Chiar dacă ambele metodologii se bazează pe conexiunea cu natura și mediul înconjurător, metoda Montessori se focusează pe experiențe din viața de zi cu zi, în timp ce metoda Waldorf se bazează pe imaginația copilului.
Grădinițele Montessori
Numele este luat de la fondatoarea acestei metodologii, dr. Maria Montessori, prima femeie medic din Italia. Grădinițele Montessori preiau în general copii de 3 ani, aceștia fiind educați până la vârsta de 6 ani. Montessori consideră că în această periaodă, copiii sunt cei mai predispuși la acumularea de cunoștințe, aceștia descoperind noi senzații, descoperă mișcarea, ordinea și libertatea de a alege activitățile dorite pentru a le explora cât mai cuprinzător.
Metoda de educație Montessori se axează pe individualitatea și unicitatea fiecărui copil. Copiii lucrează singuri sau în grupuri, așezați sau stând întinși pe o saltea. Toate rechizitele Montessori sunt create pentru a îndruma copilul să învețe singur. Educatorii Montessori se ocupă în general de grupe mici sau individual de fiecare copil în parte. Materialele folosite în timpul predării sunt făcute din materiale naturale precum lemnul, ceramice, metale și sticlă.
Copiii din 3, 4 și 5 ani sunt în general în aceeași clasă. Educatorii sunt aceeași pentru toți cei trei ani, ceea ce înseamnă că dezvoltă o relație persoanală cu copiii. Factul că sunt copii de diferite vârste în clasă, îi încurajează pe copiii mai mari să îi ajute pe cei mai mici și să servească pe post de model, în timp ce copiii mici îi ajută cu încrederea în sine.
Grădinițele Montessori acoperă patru arii de învățare. Acestea sunt:
- Practica: implică copiii în activități practice ce îi ajută să dezvolte și să cizeleze funcțiile motorii.
- Senzorial: include materiale ce îi ajută pe copii să învețe formele, sunetele, culorile sau cum se simt. De exemplu utilizează un cilindru ce conține alte 10 cilindre cu diferite proeminențe, fiecare cilindru având propria nișă în care se potrivește. Copiii încearcă să pună acele cilindre în locașul potrivit. Astfel, copiii învață indirect cum să țină un creion, cum să rezolve o problemă și cum să persevereze până reușește să atingă țelul.
- Limba: cititul reprezinta un rol major în metodologia Montessori. În loc să scrie literele, copiii trec cu mână peste litere ce ies în relief pentru a simți literele și felul în care acestea sunt formate. În loc să recite alfabetul, copiii învață ce sunet produce fiecare literă în parte. În felul acesta, mulți copii ies din grădiniță citind extrem de bine, cu mult peste media din alte metodologii de învățare în grădinițe.
- Matematica: aceasta este învățată cu obiecte manipulative, cum este un șirag cu mărgele sau Turnul roz, care este format din mai multe cuburi aranjate vizual într-o ordine descrescătoare, de la cel mai mic la cel mai mare.
Montessori se focusează pe dezvoltarea personală și învățarea prin joacă îi ajută pe copii să dezvolte plăcerea de a acumula cunoștințe. Mulți copii ce au urmat cursurile Montessori sunt mai maturi, creativi și bine pregătiți pentru citit și matematică când intră în clasa întâi.
Grădinițele Waldorf
Această metodologie a fost fondată de filozoful și omul de știință austriac Rudolf Waldorf. În fapt, învățământul Waldorf propune trei cicluri de învățare de câte șapte ani. Chiar dacă învățământul Waldorf se bazează pe joacă, există o structură zilnică fermă și o rutină ce trebuie urmată, cu activități cum ar fi gătitul sau grădinăritul în fiecare zi a săptămânii. Până la împlinirea a șapte ani, copilul își dezvoltă imaginația prin metodologia Waldorf, cu ajutorul imitației și a practicării a ceea ce vede.
Joaca imaginativă este văzută ca și catalizatorul prin care copilul crește și se dezvoltă. Se pune baza pe creativitate, povești, cântece și actorie. Se crede că odată ce imaginația copilului este dezvoltată, se pun bazele pentru ceea ce va avea nevoie copilul mai tarziu când va trebui să învețe matematica și citirea.
Educatorii Waldorf inițiază și direcționează învățarea, stimulând cu precădere cooperarea. Clasele se simt “acasă”, primitoare și prietenoase, cu recuzite din materiale naturale și jucării din lemn. Copiii petrec mult timp jucându-se afară și având activități cum ar fi pictatul, făcând pâine, ascultând povești, jucându-se cu păpuși sau ajutând în grădină. Deși metodologia Waldor este foarte structurată, nu există senzația de grabă și de copleșire cu învățarea în timp cât mai scurt.
Indiferent ce metodologie din cele două alegeți, atât Montessori cât și Waldorf educă copilul în totalitatea lui, din punct de vedere fizic, mental și emoțional.
